ANUNȚ referitor la selecția candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene - UNBR.
- Detalii
În temeiul articolului 3 din Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, aprobată de Guvernul României, prin Memorandum, la data de 7 aprilie 2021, publicăm prezentul
ANUNȚ
referitor la selecția candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene
Unul dintre cele două posturi de judecător român la Tribunalul Uniunii Europene se vacantează începând cu data de 7 octombrie 2021. În acest context, România este invitată să transmită o propunere pentru postul vacant de judecător până la finalul lunii iunie 2021. Mandatul de judecător pentru care se va transmite propunerea rezultată din prezenta procedură de selecție va acoperi perioada 7 octombrie 2021 – 31 august 2022.
Condițiile și modalitatea de numire a judecătorilor la Tribunal sunt prevăzute de art. 254 și 255 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și de prevederile corespunzătoare din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Potrivit art. 254 TFUE, membrii Tribunalului sunt aleși dintre persoane care oferă depline garanții de independență și care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale. Aceștia sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani, după consultarea comitetului prevăzut la art. 255 TFUE.
Potrivit art. 4 din Titlul I al Protocolului nr. 3 privind Statutul CJUE, judecătorii nu pot exercita nicio funcție politică sau administrativă. Aceștia nu pot exercita nicio activitate profesională, fie că este sau nu remunerată, în afara cazului în care Consiliul, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepțional. La instalarea în funcție, judecătorii își iau angajamentul solemn de a respecta, pe durata funcției lor și după încetarea acesteia, obligațiile care decurg din această funcție, în special îndatoririle de a da dovadă de onestitate și de discreție în acceptarea anumitor poziții sau avantaje, după încetarea funcției lor.
La data de 7 aprilie 2021 a fost aprobată de către Guvernul României, prin memorandum, Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene (denumită, în continuare, Procedura).
Persoanele interesate își pot depune candidatura până la data de 16 mai 2021, exclusiv în format electronic, la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la ora 24:00.
Dosarul de candidatură trebuie să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 4 din Procedură și să conțină:
1. un curriculum vitae;
2. copii ale diplomelor privind absolvirea cursurilor de licență sau echivalente, cu profil juridic, la o universitate din România sau din alte state membre UE ori în state terțe, recunoscute în România sau în alte state membre UE;
3. copii ale altor diplome atestând cursurile absolvite sau titlurile științifice;
4. documente care să ateste îndeplinirea condițiilor pentru ocuparea unor înalte funcții jurisdicționale (decizii de definitivare într-o funcție juridică/condiții de vechime echivalente, documente privind gradele universitare, indicele Hirsch sau alte standarde similare);
5. copii ale documentelor ce atestă cunoștințele de limbă oficială UE, alta decât limba română, în cazul în care candidații posedă asemenea documente;
6. o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte lipsa antecedentelor penale, a altor cauze care îl împiedică să exercite în mod efectiv funcția de judecător la Tribunal, precum și, după caz, faptul că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 6 și art. 7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (nu a fost agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliție politică și nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații);
7. orice alte documente care atestă îndeplinirea condițiilor de eligibilitate.
Dosarele depuse vor fi analizate de Comisia de selecție, în conformitate cu art. 5, alin. (1) din Procedură, iar rezultatele verificării și informațiile privind data, ora și locul organizării sesiunii de audiere vor fi publicate pe site-urile Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Candidații ale căror dosare au fost selectate vor fi notificați individual, în vederea susținerii unui interviu în fața Comisiei de selecție, prezidate de ministrul justiției. Interviul va fi organizat în perioada 7-10 iunie 2021, la sediul Ministerului Justiției sau prin mijloace de comunicare la distanță.
Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate și întrebări în limba franceză/engleză. Candidații pot răspunde la întrebările respective în limba franceză/engleză.
Cunoașterea oricăror alte limbi oficiale ale UE poate constitui un avantaj.
Evaluarea candidaților se realizează, potrivit art. 5, alin. (4) din Procedură, în funcție de următoarele criterii:
a) calificarea juridică a candidatului și cunoașterea dreptului și instituțiilor UE;
b) experiență profesională, inclusiv notorietatea științifică, dacă este cazul;
c) capacitatea de a exercita funcții judiciare;
d) competențele lingvistice;
e) capacitatea de a lucra într-un mediu multicultural, care reflectă diferite sisteme juridice;
f) lipsa oricărei îndoieli cu privire la independența, imparțialitatea, probitatea și integritatea candidatului.
La finalizarea audierilor, conform art. 6 din Procedură, Comisia selectează candidatul României pentru ocuparea funcției de judecător al Tribunalului Uniunii Europene, precum și două propuneri de rezervă, cu votul majorității simple a membrilor Comisiei. Rezultatele procedurii de selecție sunt publicate pe site-urile Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Propunerile finale, însoțite de dosarele de candidatură, sunt comunicate Guvernului, spre aprobare.
Guvernul va transmite Consiliului UE numele candidatului României pentru funcția de judecător al Tribunalului Uniunii Europene. Judecătorul român va fi numit de comun acord de către guvernele statelor membre UE, după consultarea Comitetului prevăzut la art. 255 TFUE.
Extras din procesul-verbal al şedinţei Consiliului Baroului Arad din data de 13.04.2021
- Detalii
Extras din procesul-verbal al şedinţei Consiliului Baroului Arad din data de 13.04.2021
UNBR şi Baroul Arad solicită respectarea standardelor recunoscute naţional şi internaţional privind liberatatea de exercitare a profesiei de avocat
- Detalii
Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Arad solicită respectarea standardelor recunoscute național și internațional privind libertatea de exercitare a profesiei de avocat.
Poziția noastră este determinată de unele teze desprinse din considerentele deciziei în dosarul „Ferma Băneasa” și care, dacă ar fi generalizate ca precedent judiciar, ar putea deveni sistemice, cu efecte grave asupra profesiei de avocat, asupra justiției și astatului de drept.
Principalele aspecte care au dus la o justificată nemulțumire și au indus temeri grave în rândurile avocaților, constau în:
- identificarea acestora cu clienții lor;
- atragerea răspunderii penale pentru susținerea de către avocat a unor teze juridice apreciate de acuzare ca fiind incorecte;
- audierea avocaților în dosarele clienților și folosirea acestor declarații de martor ca probe în dosar;
- audierea judecătorilor în calitate de martori în legătură cu propriile hotărâri,ignorarea autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești, cu consecința creării unei stări de insecuritate gravăcu privire la utilizarea în raporturile juridice a respectivelor hotărâri.
Astfel, activități de consiliere și reprezentare a clientului, precum cele de redactare sau încheiere a contractelor, notificări, reprezentarea în fața autorităților, întâlniri cu clienții, participare la consilii de administrație sunt aduse ca probe într-un dosar penal, ca acte de autorat pentru constituire de grup infracțional organizat sau ca acte de complicitate la abuz în serviciu.Or, întotdeauna a fost clar că acestea nu intră în sfera penală prin ele însele și niciprin simpla asociere prezumtivă cu scopurile urmărite de client, ci constituie doar acte de exercițiu normal al profesiei de avocat.
Din păcate, din motivarea deciziei instanței în dosarul „Ferma Băneasa”, dincolo de aspectele factuale particulare speței, răzbat idei care tind să relativizeze și să repună în discuție aspecte pe care le-am considerat dintotdeauna ca fiind acceptate în legătură cu rolul avocatului.Un dosar are șanse de câștig sau pierdere și orice om are dreptul la apărare, fie el și infractor.Un avocat poate susține opinii controversate sau chiar greșite din punct de vedere juridic, fără teamă că ar putea fi urmărit penal, cu atât mai mult atunci când acestea se întemeiază pe hotărâri judecătorești și irevocabile.Un avocat nu poate fi sancționat că nu a depus la dosar acte potrivnice interesului juridic al clientului. Onorariul de succes al avocatului este practicat de când lumea, fără a fi considerat beneficiu ilegal sau că interesul avocatului în recuperarea acestuia ar putea avea conotațiile unei activități nelegitime. Unraport de due dilligence nu poate fi folosit ca probă împotriva avocatului, pentrua dovedi că acesta ar fi știut că dosarul are anumite puncte vulnerabile.Este de natura unui astfel de document să arate șansele de câștig sau de pierdere ale cauzei, dar existența rezervelor față de șansele de câștig nu a fost concepută vreodată ca putând sta la baza unui acuzații împotriva avocaților, în sensul că știau sau că ar fi trebuit să știe că un client n-ar avea dreptate în opinia acuzării.
Nu în ultimul rând, garantarea siguranței avocaților, împreună cu ceilalți participanți la procedurile judiciare (inclusiv judecători, anchetatori și procurori), în exercitarea activităților lor profesionale sunt chestiuni clasice, recunoscute dintotdeauna în cadrul sistemului judiciar, de către toți participanții.
Prin urmare, o serie de aspecte obișnuite ale muncii avocatului au fost considerate infracțiuni. De asemenea, aspecte de deontologie profesională au fost transferate în spațiul răspunderii penale. Acestea reclamă urgența clarificării unor probleme din justițieîn care principalul perdant este cetățeanul și dreptul său la apărare.
Demersul nostru instituțional nu se îndreaptă împotriva justiției, a instituțiilor autorității judecătorești în plan local sau național, ci are ca scop atenționarea asupra faptului că generalizarea unor viziuni care tind să destabilizeze constantele rolului actorilor în actul de justiție tind să pună în pericol nu numai profesia de avocat, dar și alte profesii juridice iar în cele din urmă chiar sistemul judiciar.
În concluzie, demersul de față are ca obiectiv convocarea dialogului interprofesional pentru conștientizarea tuturor factorilor implicați cu privire la urmările pe care le-ar putea avea renegarea drepturilor și a rolului avocatului, prin identificarea acestuia cu clientul său, prin impunerea avocatului unor sarcini care nu sunt specifice menirii sale, încălcării secretului profesional precum și repercusiunile nesocotirii autorității de lucru judecat. Consecințele se răsfrâng nu numai asupra profesiei de avocat, ci asupra sistemului de justiție și mai ales asupra cetățeanului, care este privat de dreptul la apărare și de dreptul la un proces echitabil.
Baroul Arad
Prin Decan av. Ioniţă Andrei